I LOVE JAPAN

Bun venit pe forumul nostru ~I Love Japan~.Daca va place Japonia si totul legat de ea: anime ,manga,muzica j-rock,j-dorame,traditiile si cultura. Va astept cu brate deschise sa va inregistrati si sa promovam impreuna Japonia
 
AcasaPORTALGalerieFAQCautareMembriInregistrareConectare

Distribuiti | 
 

 Economia Japoniei

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Dark
Admin
Admin


Mesaje : 107
Data de inscriere : 19/10/2010
Varsta : 24
Localizare : Caransebes >.<

MesajSubiect: Economia Japoniei    Mier 27 Oct - 22:16

Aspecte generale
Economia Japoniei este a doua in lume, dupa cea a SUA, cu un PIB de 543.133 miliarde yeni (circa 4.664 miliarde USD) in 2005, ceea ce echivaleaza cu un PIB per capita de peste 36.000 USD.
Dupa cateva decenii de crestere rapida, economia Japoniei a inregistrat o stagnare la inceputul anilor '90. Incercarea de relansare din anii 1995-1996 nu a putut fi sustinuta, fenomen repetat si in anul 2004, cand, dupa un start incurajator, economia nipona a fost obligata sa revina la nivele de crestere modesta (pentru 2005 a fost inregistrata o crestere economica nominala a PIB de 2,7% in termeni reali).
Una dintre cauzele acestei evolutii este contractul social acceptat in mod tacit in Japonia, care impiedica marile companii japoneze sa opereze concedieri masive, multe reducandu-si cheltuielile pentru forta de munca prin pensionari voluntare, inghetarea angajarilor sau transfer de personal.
Confruntate pe piata interna cu costuri ridicate pentru plata fortei de munca, din ce in ce mai multe firme si-au transferat productia in tari cu costuri reduse precum China, Thailanda si Indonezia. Europa Centrala si de Est a devenit o baza de productie interesanta pentru corporatiile japoneze, cu deosebire prin prisma vanzarii ulterioare a produselor finite pe piata Uniunii Europene. De asemenea, firmele nipone au inceput sa caute furnizori de subcomponente mai ieftine, in vederea scaderii costurilor finale.
In masura in care evolutiile prezente vor continua, furnizorii straini vor putea beneficia de noi oportunitati in unele sectoare ale pietei japoneze. Ar putea totusi apare bariere in calea accesului pe piata, pe masura ce companiile japoneze si furnizorii traditionali ai acestora ar strange randurile pentru a proteja locurile de munca interne. Punerea in aplicare cu succes a programului japonez de dereglementare va intensifica competitivitatea japonezilor. Este foarte posibil ca economia japoneza sa iasa din actuala perioada mai dificila cu multe din atuurile sale traditionale intacte.
Desi la inceputul anilor '90, Japonia si-a exprimat intentia de a reduce preturile cu amanuntul la un nivel comparabil cu acela al altor tari din OCDE, progresul in aceasta directie este inca minor, preturile in Japonia reflectand atat costurile ridicate pentru teren, plata salariilor, cat si reglementarile guvernamentale care protejeaza forta de munca din sectoarele ineficiente.
Conform previziunilor expertilor, pentru anul fiscal 2006 (care se va incheia la 31 martie 2007) cresterea economica nominala a PIB va fi de cca. 2,6%.


Principalele sectoare de crestere
Japonia este a doua piata ca marime din lume pentru tehnologiile informationale (computere, optica, telecomunicatii etc). Se estimeaza ca piata acestor produse sa depaseasca pragul de 1000 miliarde dolari in anul 2010, termen fixat de executivul nipon pentru conectarea tuturor companiilor, organismelor guvernamentale, scolilor si locuintelor la proiectul "Fiber to the Home".
In urmatorii ani, pe pietele regionale din afara capitalei Tokyo, pe masura ce cumparatorii presati de nivelul preturilor vor demonstra o mai mare receptivitate fata de bunurile furnizate din strainatate, vor aparea noi oportunitati de afaceri in domenii precum: infrastructura si locuinte; turism; crearea de facilitati pentru pensionari si persoanele cu dizabilitati etc.
Sub aspect regional, oportunitatile de afaceri majore se prezinta astfel:
In Regiunea Kanto (ce include capitala Tokyo, prefecturile Kanagawa, Saitama si Chiba) sunt concentrate numeroase companii japoneze si asociatii comerciale. Kanagawa, unde se afla orasele Yokohama si Kawasaki, este cea mai bogata prefectura din Japonia, cu un venit pe cap de locuitor cu aproximativ 50% superior mediei nationale. Tokyo este dominat numeric de intreprinderi mici si mijlocii: din totalul de 62.127 societati inregistrate in zona Tokyo, doar 0,3% au mai mult de 300 de salariati, societatile familiale (cu 1-3 angajati) reprezentand 51,6 % cu precadere in domeniul tipografiei, produselor din metal si echipamentelor mecanice si electrice. Din cele 2.410 societati straine inregistrate in Japonia, peste jumatate (56,8%) isi desfasoara activitatea in Tokyo, in domeniul serviciilor financiar-bancare, consultanta, investitii si intermedieri s.a.
Regiunea Kansai este alcatuita din 7 prefecturi si are o populatie de circa 22 de milioane de locuitori, concentrata in jurul oraselor Osaka, Kobe, Kyoto si Nara. Centrul comercial traditional al Japoniei, Kansai este un gigant economic al carui produs regional brut este de aproximativ 1000 miliarde USD, mai mare decat cel insumat al R. Coreea, Taiwan-ului, Hong-Kong-ului si Thailandei. Proiectele majore de dezvoltare sunt implementate cu precadere in prefecturile Hyogo, Osaka si orasele Kobe si Osaka, in domenii precum imbunatatirile funciare, crearea unor zone si insule artificiale, construirea de poduri, noi centre comerciale, industriale si de cercetare. Renumit centru de afaceri si concentrand mii de companii din domeniul industriei textile, confectiilor, chimice, farmaceutice, echipamente sportive si electronice, regiunea Kansai prezinta numeroase avantaje pentru companiile straine ce incearca sa patrunda pe piata japoneza: costuri mai scazute decat in capitala Tokyo pentru locuinte si plata fortei de munca, infrastructura de transporturi si comunicatii de foarte buna calitate, preturi medii de inchiriere a birourilor (aproximativ 80% in raport cu cele din Tokyo) etc.
Regiunea Chubu, alcatuita din 8 prefecturi, cu o populatie de 20 milioane locuitori si al carui pivot este prefectura Aichi, reprezinta centrul industriei nipone constructoare de mijloace de transport rutier, aeronautice, masini unelte si produse ceramice. PIB-ul regiunii Chubu insumat cu cel al prefecturii Shizuoka este egal cu cel al Canadei.
Regiunea Kyushu/Yamaguchi, situata in partea de sud-vest a Japoniei, este cel de al patrulea centru economic al tarii si a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani. Dinamismul regiunii se datoreaza dezvoltarii industriilor de varf cuprinzand productia semiconductorilor, panourilor de afisaj cu cristale lichide, existentei unor fabrici de automobile ultramoderne si a unor santiere navale, precum si diversitatii facilitatilor de cercetare si comertului cu tarile asiatice in plina dezvoltare. De asemenea, facilitatile comerciale si de cercetare in domeniul spatial, inclusiv centrul de lansare, sunt localizate in sudul regiunii Kyushu. Partea de vest a Japoniei este si principalul centru al cercetarii de varf in domenii ca fuziunea nucleara, robotica, materialele ceramice si mijloacele de transport maritim ultrarapide. Kyushu/Yamaguchi realizeaza 18% din productia agricola a Japoniei. Regiunea ofera oportunitati deosebite de afaceri in domenii precum: electronica si computerele, arhitectura, proiectarea si constructiile, echipamentele medicale si produsele agricole.
Japonia de nord, alcatuita din regiunile Hokkaido si Tohoku si cu o populatie de 16 milioane locuitori, este centrul principal de promovare a industriei materialelor de constructii pentru locuinte, alimentara, lemnului si a producerii de echipamente sportive si PC-uri. Cursele aeriene regulate intre Hokkaido si insula Sakhalin reflecta cresterea schimburilor comerciale cu extremul orient rus. Traficul cu importuri directe containerizate este in crestere in porturile Tomakomai, Hachinohe si Sendai, in acesta din urma existand si o zona libera pentru incurajarea activitatii comerciale.
Prefectura Okinawa, cu o populatie de 1,2 milioane locuitori, este alcatuita din insulele Ryukyu, situate la 2,5 ore de zbor, la sud-vest de Tokyo. Economia Okinawei este puternic dependenta de turism, de investitiile publice guvernamentale, servicii si constructii. Guvernul prefecturii a investit masiv in dezvoltarea infrastructurii turistice. O serie de hoteluri de inalta clasa se afla in curs de constructie sau in stadiu de proiect. In plus, exista mari proiecte de dezvoltare a turismului in insulele sudice Miyako si Ishigaki.


Rolul guvernului in economie

Influenta institutiilor guvernamentale asupra economiei este reflectata de multitudinea licentelor, permiselor si aprobarilor necesare care reglementeaza cu strictete activitatea economica in Japonia, precum si de existenta unor edicte neoficiale, dar in practica obligatorii, numite "indrumare administrative". Pe langa aparatul ministerial mai exista si o multitudine de organizatii cu functii semiregulatorii. In prima parte a anului 1998 guvernul japonez a aprobat un plan de reforma a administratiei, vizand reducerea numarului ministerelor si agentiilor asimilate. Unele puncte ale acestui program au fost realizate, dar exista inca mult conservatorism in abordarea problemei.
In mod traditional, cercurile de afaceri din Japonia mentin relatii foarte apropiate cu birocratia si cu cercurile politice. Activitatea politicienilor a depins de contributiile banesti ale marilor companii si de modul in care conducatorii corporatiilor nipone au sugerat orientarea voturilor angajatilor. Marile companii ofera, de asemenea, posturi bine platite pentru inalti functionari care parasesc structurile administrative. Paternalismul birocratic impiedica aparitia de noi companii mari pe piata si intretine nivelul ridicat al preturilor. Membrii Dietei japoneze au un personal redus si se bazeaza in mod traditional pe oficiali din ministere pentru initierea de masuri si pregatirea legislatiei. In ultima perioada de timp s-au manifestat unele atitudini "rebele", cu deosebire din partea unor tineri oameni de afaceri, care au lansat proiecte indraznete in domeniul bancar sau IT, dar acestea au ramas la nivel de exceptii.
Pana in 1980, guvernul Japoniei a controlat accesul pe piata prin alocarea valutei si permitand investitii straine in functie de volumul transferului de tehnologie catre companiile japoneze. In buna masura aceste reglementari au au fost eliminate, dar guvernul continua sa joace un rol important. In prezent, una dintre prioritatile guvernamentale este aceea de a se determina dublarea investitiilor straine in Japonia pana in anul 2007. Perceptia este aceea ca rolul guvernului este de a remedia defectiunile pietei, ceea ce s-ar putea traduce printr-o "atitudine protectoare" fata de economia nationala si o anumita precautie fata de concurenta straina si posibila introducere de noi produse din exterior.
Companiile japoneze au prosperat ani indelungati intr-un mediu reglementat. Cand conditiile economice s-au inrautatit companiile au solicitat dereglementarea economiei pentru a stimula cresterea economica si pentru a raspunde concurentei straine. In acelasi timp, ca efect al cresterii yenului, companiile au inceput sa mute productia in strainatate pentru a reduce costurile. Aceasta a stimulat "golirea" (hollowing-out) industriei japoneze. In prezent, tot datorita tendintei de crestere a yen-ului, exportul, unul dintre motoarele traditionale ale economiei nipone, este pus in pericol. Pentru mentinerea ratei de schimb a yenului la un nivel care sa faca exporturile nipone rentabile, Banca Centrala a Japoniei (Bank of Japan) nu a ezitat sa introduca pe piata sume enorme de valuta straina, cu precadere dolari SUA.
In domenii in care dereglementarea s-a produs (precum cel al bunurilor de consum), pietele au explodat si importurile au atins cote superioare, de neimaginat anterior. Totusi, in domenii precum cel al bunurilor de capital industriale, eforturile de dereglementare au fost mai putin vizibile, companiile fiind in mai mica masura capabile sa se delimiteze de legaturile lor traditionale de tip "keiretsu" in cautarea de noi surse.
Agricultura
În ultimii ani se înregistrează o creştere substanţială a suprafeţelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, şi citruşi.

În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine şi porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupă locul 3 în producţia mondială de peşte după China şi Peru.

Importul si Exportul Distributia si canalele de desfacere

In Japonia dificultatile legate de distributia produselor sunt, partial, de natura socio-culturala. Numerosi comercianti japonezi ezita sa rupa relatiile de lunga durata cu furnizorii traditionali, chiar si atunci cand un furnizor strain poate oferi un produs superior la un pret mai redus. Aceasta atitudine este explicata de reticenta comerciantilor cu amanuntul si a angrosistilor fata de retorsiune din partea furnizorilor japonezi sau incapacitatea furnizorilor straini de a face livrarile la termen si de a asigura service-ul pentru marfa vanduta. Aceste temeri izvorasc din precautia nipona traditionala in incheierea de afaceri cu strainii.
Prezenta in Japonia si perseverenta in dorinta de a dezvolta relatiile cu oamenii de afaceri japonezi sunt factori esentiali pentru eliminarea acestor ezitari.

Incepand cu anul 2005, in Japonia se deruleaza etapa finala a "reorganizarii marketing-ului". In aceasta etapa, avantajul detinut la un moment dat de marile retele de distributie nipona (Daiei, Seiyu etc) a disparut, in prezent ponderea acestora in totalul retelei nationale de distributie scazand cu circa 10%. Acest trend este explicabil, pe de o parte, prin prisma erorilor manageriale ale acestor concerne si, pe de alta parte, reducerii sprijinului acordat anterior de guvern. In plus, au aparut retele puternice la nivel regional si un numar extins de magazine mici cu profil universal (de la produse electronice la confectii si articole casnice).
Atractia principala pe care o ofera piata nipona pentru exportatori este capacitatea mare de absorbtie a acesteia, a doua dupa cea americana. Valoarea achizitiilor anuale facute de populatia nipona prin intermediul retelelor de distributie depaseste 1.040 miliarde USD (fata de 2.330 miliarde USD in SUA si numai 445 miliarde USD in China si 385 miliarde USD in Germania). Aceasta inseamna ca fiecare locuitor al Japoniei achizitioneaza, in medie, in fiecare an, produse de peste 8.000 USD (similar cu puterea de achizitie din SUA si aproape dublu fata de populatia britanica, unde fiecare locuitor cumpara, in medie, in valoare de 4.600 USD).
Aproximativ jumatate din cheltuielile zilnice ale consumatorilor sunt facute in magazine mici, cu maximum cinci angajati (care reprezinta 58% din totalul retelei de distributie din Japonia). Localizate in apropierea locuintei, aceste magazine desfac, in rare cazuri, produse importate, fiind legate prin proprietate si prin aranjamente financiare sau de exclusivitate de producatori japonezi sau grupuri industriale (Keiretsu) si companii comerciale japoneze. De asemenea, aceste magazine mici dispun de un spatiu insuficient pentru a avea stocuri mari. Totusi, numarul micilor comercianti cu amanuntul este in scadere si aparitia si diversificarea magazinelor cu autoservire si a supermarket-urilor contribuie la reducerea stratificarii sistemului de distributie, produsele importate devenind mai competitive din punct de vedere al pretului. Rezultate notabile au fost obtinute de retelele americane de tip "convenience store" (Seven Eleven, Lawson s.a), datorita faptului ca acestea au reusit sa se adapteze cererilor consumatorilor (prin program extins, gama larga a produselor de prima necesitate cat mai diversificata, de la produse alimentare la produse casnice, birotica si presa) si sa asigure un grad de eficienta si competitivitate ridicate (personal tanar platit cu salarii mici, lipsa stocurilor, aprovizionare "on demand" etc.).
Repartitia retelei nipone de distributie, in functie de tipul produselor vandute, se prezinta astfel: magazine alimentare si bacanii-11,8%; supermaket-uri generale-6,6%; magazine specializate (department stores)- 5,5%; convenience stores- 5 %; home centers- 2,3%; drug stores-1,8%.
Bunurile de consum importate sunt distribuite, in mod traditional, prin mari magazine, cunoscute pentru politica de reduceri de preturi. Sistemul de distributie este caracterizat prin relatii stranse intre importatori si multiplele straturi de angrosisti respectiv vanzatori cu amanuntul. In ultimul timp, importul direct, prin eludarea marilor case comerciale si a cat mai multor intermediari a devenit o metoda din ce in ce mai populara de reducere a costurilor.
Vanzarile directe sunt mai des uzitate pentru echipamente scumpe de inalta tehnologie. In unele sectoare de bunuri de capital exista un numar de firme mici care functioneaza ca subcontractanti pentru producatori mai mari. De exemplu, in sectorul auto, majoritatea componentelor este furnizata printr-o retea limitata de companii mici si mijlocii de tip Keiretsu, care au o indelungata si apropiata specializare in relatia de lucru cu producatorul. Intreprinderile mici si mijlocii alimenteaza majoritatea industriilor manufacturiere cu toate produsele lor prin livrari "just in time", care reduc semnificativ pentru marile companii costurile legate de manipulare,depozitare si evidenta pieselor si subansamblelor.

Bariere comerciale, netarifare/tarifare si taxe de import
In prezent, nivelul mediu al taxelor vamale aplicate in Japonia (conform datelor Japan Tariff Association) este unul din cele mai scazute din lume (3,6%). Totusi, taxele aplicabile unor produse manufacturate si produse agricole sunt relativ ridicate. Ca o masura de incurajare a importurilor, Japonia a marit numarul produselor scutite de taxe la import la 2400, din 7000 cate sunt listate in tariful vamal. In prezent, aproape toate importurile de echipamente industriale sunt scutite de taxe vamale. Ca membra a Conventiei Sistemului Armonizat, Japonia foloseste acelasi sistem de clasificare tarifara pana la sase cifre. Tariful vamal japonez are patru coloane de taxe aplicabile: general, GATT, preferential si temporar. Sistemul tarifar preferential japonez ofera taxe reduse sau exceptari pentru produse importate din tari in curs de dezvoltare, de care beneficiaza si Romania.
Pe langa taxele vamale, se percepe o taxa de consum de 5% (impozit indirect general) asupra tuturor bunurilor vandute in Japonia. Plataacestei taxe este solicitata in momentul efectuarii declaratiei de import. Taxa este aplicata la valoarea CIF a produsului plus taxa vamala de import. Guvernul Japoniei ofera producatorilor din tara reduceri ale taxelor (tax credits) de 5% din valoarea cu care acestia cresc importul unor produse manufacturate eligibile in decurs de un an (produse duty-free) si acorda amanari de plata a impozitului pe profit. Taxele vamale sunt specifice sau ad valorem, aplicabile valoarii CIF, iar in cateva cazuri o combinatie a celor doua.
Vama nipona este considerata una dintre cele mai riguroase entitati publice din Japonia si existenta unor abateri este penalizata foarte exigent.

Reglementari privind importurile
In prezent, majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind necesara o licenta. Singura exceptie este pentru acele produse care cad sub incidenta cotelor de import, caz in care importatorul japonez trebuie sa solicite licenta. Graul, carnea de vita si produsele din piele se numara printre cele cateva produse aflate sub incidenta sistemului de cote de import. Pentru produsele alimentare si de uz uman trebuie indeplinite anumite cerinte de siguranta si calitate.
Desi procedurile vamale au fost mult simplificate in ultimii ani, exista anumite documente indispensabile formalitatilor de vamuire. Acestea includ:
1) licenta de import, valabila timp de patru luni de la data eliberarii (pentru produsele supuse sistemului de cote);
2) o declaratie de import (formularul vamal C 5030);
3) documentele de livrare (factura comerciala, packing list, conosament-ul sau, in cazul transportului aerian, air-bill);
4) un certificat de origine, daca bunurile sunt indreptatite la un tratament favorabil (la taxe preferentiale sau OMC);
5) orice document aditional necesar pentru a dovedi respectarea legilor japoneze si reglementarilor in privinta standardelor (certificate sanitare si fito-sanitare etc).

Importul temporar

Japonia este membra a Conventiei Internationale pentru facilitarea importului de mostre comerciale si materiale publicitare ATA. Utilizarea unui Carnet ATA permite trimiterea si introducerea temporara intr-o tara straina a unor bunuri, precum mostrele pentru expozitii, echipamentele profesionale, instrumente muzicale si camerele de televiziune, fara plata impozitelor sau a altor obligatii.
Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in Japonia cu scutire de taxe.
De asemenea, este permisa introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si vandute la targuri comerciale si alte evenimente similare, fara plata taxelor, doar in cazul in care targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu expozitional definit prin interzicerea efectuarii in perimetrul sau a unor operatii si acte de vanzare-cumparare. Aceste articole trebuie reexportate dupa eveniment sau depozitate intr-un teritoriu liber vamal. Pe factura comerciala pentru aceste bunuri trebuie consemnate specificatiile: "no comercial value, customs purposes only" si "these goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of the exhibition". De asemenea, este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele targului sau al locului de expunere, inclusiv numarul standului (daca este cunoscut). Nerespectarea clauzei de exportare din Japonia a produselor intrate in regim temporar poate atrage penalizari semnificative.

Tipurile de finantare si asigurare a exporturilor
Atat METI cat si JETRO au in structura lor departamente specializate de asistare a importului. Sase mari corporatii publice financiare - Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala, Banca de Dezvoltare a Japoniei, Corporatia Financiara a intreprinderilor mici, Corporatia publica financiara pentru dezvoltarea regiunii Hokkaido-Tohoku, Corporatia Financiara Populara si Corporatia intreprinderilor mici din Japonia - acorda, in prezent, credite cu dobanda scazuta pentru incurajarea importurilor si a investitiilor in Japonia. In afara acestora, companiile straine pot recurge si la serviciile Corporatiei de Dezvoltare Regionala din Japonia, institutie afiliata guvernului care acorda credite pe termen lung cu dobanda scazuta.
Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala crediteaza importul produselor manufacturate. Importatorilor, distribuitorilor si celor care se ocupa de comertul cu amanuntul, care intentioneaza sa-si mareasca importurile de bunuri manufacturate (exclusiv produse alimentare) cu 10% sau mai mult comparativ cu anul precedent, li se pot oferi imprumuturi pe 5 ani sau garantate echivalente cu pana la 70% din valoarea importului si linii de credit cu dobanda de 3,85%. Exportatorilor straini li se pot acorda credite pe termen lung de pana la 70% din valoarea exporturilor, cu o dobanda de 3,85% pe an, pentru cumpararea de produse manufacturate exportate in Japonia in conditiile unor plati pe credit ale respectivului export. Acelasi tip de credite poate fi acordat producatorilor straini si institutiilor financiare intermediare pentru realizarea de investitii in facilitati de productie si echipamente ce urmeaza a fi folosite pentru producerea de bunuri pentru piata japoneza. In ultima perioada de timp, Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala are ca prioritati de finantare importurile de materii prime energetice si operatiile complexe derulate in contextul definit prin Protocolul de la Kyoto in domeniul protectiei mediului.
Banca de Dezvoltare a Japoniei (JDB) si Corporatia Financiara de Dezvoltare a regiunii Hokkaido-Tohoku ofera doua tipuri de imprumuturi pentru cresterea importurilor in Japonia. Aceste credite sunt accesibile companiilor straine si celor locale detinute de straini pentru 50% - 60% din costul investitorilor straini pentru extinderea activitatilor de afaceri in Japonia. Corporatia Financiara a Intreprinderilor mici si Corporatia Financiara Populara si-au extins programele de creditare pentru a facilita vanzarile marfurilor importate. Aceste programe urmaresc sprijinirea micilor comercianti cu amanuntul, a angrosistilor si importatorilor din Japonia pentru a investi si a creste importurile in Japonia.

Zone desemnate
In Japonia exista o singura zona economica libera, in Okinawa. Exista, in schimb, cinci tipuri de zone desemnate:
(A) zone special desemnate;

(B) silozuri desemnate;

(C) depozite desemnate;

(D) fabrici desemnate;

(E) obiective expozitionale desemnate


(A) Zonele special desemnate sunt spatii publice a caror folosire este autorizata de Ministerul de Finante. Pe perimetrul acestora, localizate pe langa (aero)porturile de intrare, marfa straina (pentru export - import sau in tranzit ) poate fi descarcata, transportata si depozitata pentru maximum o luna de zile. Acest spatiu de depozitare temporara este utilizat pentru declaratii vamale si manipulare, putand fi de asemenea, folosit de catre oricine plateste.
(B) Silozurile desemnate sunt spatii a caror folosire este autorizata de directorul general al vamilor, fiind destinate acelorasi scopuri asemeni zonelor special desemnate.
(C) In depozitele desemnate marfurile pot fi depozitate pentru maximum 2 ani sau pentru o perioada mai mare de timp, numai cu permisiune speciala. Nu se platesc taxe vamale atat timp cat marfa se afla in depozit.
(D) Fabricile desemnate permit productia de bunuri realizate cu materie prima de import fara plata taxelor vamale pentru materia importata.
(E) Obiective expozitionale desemnate sunt spatii expozitionale autorizate de directorul general al vamilor pentru organizarea de manifestari internationale. Acest sistem este conceput pentru a usura administrarea expozitiilor cu participare internationala, precum si a expozitiilor cu sprijin guvernamental. Marfurile straine pot fi expuse sau folosite prin completarea unei simple declaratii. Echipamentele si materialele care se expun in cadrul acestor obiective trebuie sa fie in prealabil identificate, iar aranjamentele cu expeditorul marfii trebuie sa fie incheiate inainte de transportul acesteia.


Marile Companii din JaponiaMitsubishi UFJ Financial Group

Fuziunea dintre Mitsubishi Tokyo Financial Group, a doua banca japoneza, si UFJ, a patra banca nipona, duce la nasterea unui nou gigant al finantelor, denumit Mitsubishi UFJ. Avand un total al activelor de peste 1.400 de miliarde de euro, Mitsubishi UFJ ii detroneaza pe americanii de la Citigroup, care are un volum de active in valoare de 1.230 de miliarde de euro. Valoarea activelor gigantului bancar japonez este de 23 de ori mai mare ca PIB-ul Romaniei. Dincolo de aceste cifre, aceasta fuziune reprezinta semnalul revitalizarii sectorului bancar nipon.

Dupa 15 ani de criza extenuanta, marile institutii bancare japoneze vor sa redobandeasca, cel putin partial, puterea anilor '80. Astfel, a inceput asaltul asupra pietelor externe, primele state luate in vizor fiind China si Rusia.

Liderii sectorului bancar mondial nu trebuie sa fie, deocamdata, ingrijorati de renasterea rivalilor din Japonia. Ca si alte banci din tara soarelui rasare, Mitsubishi UFG mai are mult de lucru pana va reusi sa devina rentabila, trebuind sa-si largeasca aria de activitati.

Alte banci activeaza deja in domenii noi ca industria asigurarilor de viata sau tranzactionarea actiunilor.

In plus, pe plan local cea mai amre banca din lume trebuie sa faca fata privatizarii postei, care desfasoara si operatiuni bancare.

Activele sistemului postal nipon, cea mai mare institutie financiara din lume, sunt evaluate la 3 mii de miliarde de dolari, dar nu procesul de privatizare se va finaliza de abia in 2017.

Toyota

Toyota Motor Corporation (sau TMC) este o companie multinaţională care produce automobile, camioane, autobuze şi roboţi, cu sediul principal în oraşul Toyota, Japonia. Toyota este cel mai mare producător de autovehicule din Asia şi al doilea producător mondial.

Toyota este unul din cei trei mari producători asiatici de autovehicule care concurează producătorii americani pe piaţa mondială, ceilalţi doi fiind Nissan Motors şi Honda Motor. Compania oferă de asemenea servicii financiare prin filiala sa Toyota Financial Services, şi activează şi în alte domenii de activitate. Autovehiculele produse sunt vândute sub denumirile de Toyota, Scion şi Lexus. Toyota deţine majoritatea acţiunilor în cadrul companiilor Daihatsu şi Hino, şi 8,7% din Fuji Heavy Industries, producătorul automobilelor Subaru.

În anul 2005, Toyota împreună cu Daihatsu Motor Company a produs 8,54 milioane de vehicule, cu aproape 500.000 mai puţin decât General Motors în acel an. În luna iulie 2006 Toyota depăşise Ford în vânzările de automobile, însă producătorul american şi-a recâştigat poziţia o lună mai târziu. Toyota deţine o importantă cotă de piaţă în Statele Unite, Europa şi Africa şi este liderul de piaţă în Australia.

Istorie

Toyota Motor Corporation a apărut în luna septembrie a anului 1933, atunci când compania Toyoda Automatic Loom a creat o nouă divizie dedicată producerii de automobile sub conducerea fiului fondatorului, Kiichiro Toyoda. La puţin timp după aceea, divizia producea deja primul motor (Type A Engine), în 1934, care a fost folosit la propulsarea primului autovehicul (Model A1) în luna mai 1935 şi a camionului G1 în august 1935. Producţia autovehiculelor Model AA a început în 1936.

Deşi grupul Toyota este cunoscut azi îndeosebi pentru autovehiculele produse, are o prezenţă activă în industria textilă, producând războaie de ţesut automate (acum complet computerizate), şi maşini de cusut electrice, disponibile în toată lumea.

Toyota Motor Corporation s-a despărţit de compania mamă, devenind o entitate independentă în 1937. Deşi numele de familie al fondatorilor este Toyoda, numele companiei a fost modificat pentru a marca separarea muncii fondatorilor de viaţa casnică, pentru simplificarea pronunţiei şi pentru a fi de bun augur noii firme. Toyota este considerat un nume mai norocos decât Toyoda în Japonia, unde cifra opt este considerată una norocoasă, opt fiind numărul de linii necesare pentru a scrie Toyota cu caracterele katakana.

În timpul războiului din Pacific compania a produs camioane destinate armatei imperiale. Din cauza penuriei de materii prime din Japonia, camioanele militare fuseseră simplificate la maximum - de exemplu, aveau un singur far amplasat în centrul capotei. Fabricile Toyota din Aichi au scăpat bombardamentelor deoarece războiul s-a încheiat cu doar puţin timp înaintea unui raid programat al forţelor aliate.

Producţia de autovehicule de pasageri a fost reluată în 1947 cu modelul SA. În 1950 a fost înfiinţată o companie separată specializată în vânzări, Toyota Motor Sales Company, care a funcţionat până în anul 1982. În aprilie 1956 a fost creat lanţul de reprezentanţe de vânzări Toyopet.

Toyota în lume

Toyota deţine fabrici în toată lumea, unde se produc şi asamblează autovehicule pentru pieţele locale. Compania deţine fabrici de producţie sau asamblare în Japonia, Statele Unite, Australia, Canada, Indonezia, Polonia, Africa de Sud, Turcia, Marea Britanie, Franţa, Brazilia, cele mai recente fiind cele din Pakistan, India, Argentina, Republica Cehă, Mexic, Malaezia, Tailanda, China şi Venezuela.

Primul vehicul Toyota construit în afara Japoniei a fost un Land Cruiser FJ-251 construit în São Paulo, Brazilia, în luna mai a anului 1959.

Mărcile companiei

Lexus

Lexus este marca sub care Toyota produce automobile de lux. În Statele Unite, Lexus deţine topul vânzărilor la maşini de lux. De la introducerea mărcii în 1989, Lexus şi-a dobândit reputaţia de a vinde produse fiabile şi a oferi servicii de calitate către client. În anul 2006, firma de evaluare a produselor J. D. Power a declarat Lexus ca fiind cel mai fiabil brand din Statele Unite pe baza unui sondaj în care a intervievat peste 47.000 de posesori de autovehicule referitor la problemele pe care le-au avut în primii trei ani de la cumpărarea autovehiculului.

Scion

Scion este o divizie a Toyota care activează doar în Statele Unite.

Nintendo

Nintendo ocupa locul trei in topul companiilor japoneze in urma vanzarilor consolei Wii, dupa Toyota si cea mai mare banca a Japoniei, Mitsubishi UFJ Financial Group, iar analistii estimeaza cota de piata a companiei in continua crestere, potrivit Reuters, citat de NewsIn.

Compania japoneza Nintendo a castigat peste 85 de miliarde de dolari pe baza cresterii cererii pentru jocul lansat la finalul anului trecut, consola Wii.

Multumita jocurilor Wii si player-elor DS, Nintendo a reusit sa devanseze cele mai recente modele PlayStation ale companiei Sony si consola video Xbox 360 a companiei Micorsoft. Actiunile companiei Nintendo au crescut cu 5,3% luni atingand cifra de 71.300 yeni, aducand valoarea pe piata a companiei la o cifra de 10,1 trilioane de yeni (85 miliarde dolari), de cinci ori mai mare decat cu doi ani in urma.
Valoarea pe piata a companiei Nintendo este aproape dubla fata de Sony, companie cu venituri de opt ori mai mari decat Nintendo.

"Exista toate motivele pentru a crede ca Nintendo va continua sa-si aplice strategia de expansiune in industria jocurilor pentru a-si intari pozitia pe piata", a declarat analistul KBC Securities, Hiroshi Kamide.

sursa http://www.nipon.ro/
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://daisuki-japan.forumotion.com
 

Economia Japoniei

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
I LOVE JAPAN :: About Japan :: Despre Japonia-
Mergi direct la: